Proasta educatie ne-a distrus mental

Ne-am născut şi trăim într-o lume pe care nu o cunoaştem. Nu ştim cum funcţionează şi trăim zilnic în  ea aşa cum putem, fiecare dintre noi. N-am fost învăţaţi despre lumea în care trăim. N-am fost învăţaţi să înţelegem cum funcţionează ea, cum funcţionează sistemele care o alcătuiesc. Nu am fost învăţaţi să NE PREOCUPE lucrurile importante şi relevante pentru viaţa noastră, în această lume de care suntem legaţi inevitabil. Aceasta este cea mai mare problemă legată de educaţie – nu am fost educaţi SĂ NE PESE de viaţa noastră şi de lucrurile care ne afectează viaţa noastră. Nu mai vorbim de viaţa celor din jur… măcar să ne îngrijim de a noastră mai întâi, şi apoi să-i ajutăm şi pe alţii. Dar noi nu ne îngrijim nici măcar pe noi! Nu avem grijă nici măcar de familia noastră! Ignorăm lucrurile rele care depăşesc o anumită barieră de confort fizic şi/sau psihic. Pur şi simplu nu vrem să ştim ce ne face rău. N-am fost învăţaţi să IDENTIFICĂM lucrurile, acţiunile, evenimentele şi comportamentele care ne afectează viaţa. Nu am fost învăţaţi SĂ PUNEM ÎNTREBĂRI. Şi nici să punem întrăbările care trebuie, atunci când trebuie. Nu am fost învăţaţi să PUNEM LA ÎNDOIALĂ TOT CE ŞTIM şi tot ce ne este vârât în creier prin mass media vândută. NU am fost învăţaţi SĂ CITIM MAI MULT pentru a vedea dacă avem dreptate în ceea ce ştim, gândim sau facem…, SAU NU AVEM DREPTATE. Detalii în continuare:

Toate aceste lucruri ar fi trebuit să ne fie cultivate în creierul capului încă de mici copilaşi. De părinţi, de şcoală, de cineva! Ar fi trebuit ca cineva să ne povestească despre lumea asta dură în care urmează să trăim, CA SĂ O ÎNŢELEGM încă de mici, CA SĂ AVEM MAI MULTE ŞANSE SĂ NE DESCURCĂM MAI BINE ÎN EA, ca să avem mai multe şanse la un viitor mai bun, pentru noi, pentru viitoarea noastră familie şi chiar pentru comunitatea şi ţara în care vom trăi. Ar fi trebuit ca cineva să ne spună de mici că sunt multe lucruri relevante pentru bunăstarea vieţii noastre, şi că de acele lucruri trebuie să ţinem cont mereu. Dacă nu se găsea nimeni care să le cunoască şi care să ne poată povesti despre ele, ar fi trebuit să vină cineva şi să ne zică “CITIŢI! CITIŢI CÂT MAI MULT şi aflaţi cum funcţionează această lume, aflaţi cum să vă descurcaţi, aflaţi ce e important şi relvant pentru viaţa voastră! Puneţi la îndoială ce gândiţi şi ce faceţi! Puneţi la îndoială ce vă spun părinţii şi profesorii! CITIŢI ca să vedeţi dacă au dreptate şi dacă aveţi dreptate în a-i crede orbeşte pe cuvânt! CITIŢI ca să vedeţi cine are dreptate! CITIŢI MULT!” Nu a venit nimeni să ne spună SĂ CITIM.

Şi am ajuns, cei mai mulţi dintre noi, din cauza lucrurilor de mai sus, DIN CAUZA UNEI PROASTE EDUCAŢII, să nu ştim mai nimic despre lumea în care trăim, să nu ne pese să aflăm mai mult, să nu înţelegem cum funcţionează lumea şi mediul în care trăim, dar nici nu căutăm să înţelegem, am ajuns să habar n-avem care sunt lucrurile care ne fac rău şi care sunt comportamentele benefice vieţii noastre, am ajuns să ne credem Dumnezei care “ştim noi ce e cel mai bine”, si nu stăm noi să ascultăm sau să căutăm şi o altă părere, am ajuns să NU ne intereseze să cunoaştem mai mult decât strictul necesar pentru supravieţuirea de pe o zi pe alta, am ajuns să NU CITIM despre cât de bine sau rău este ceea ce facem printr-un comportament sau altul… pentru viaţa noastră…şi pentru viaţa societăţii noastre… AM AJUNS IGNORANŢI (acesta este cuvântul definitoriu). Ignoranţi nu doar faţă de societatea în care trăim (de care le pasă doar celor care nu sunt egoişti), dar CULMEA, ignoranţi CHIAR ŞI FAŢĂ DE PROPRIA VIAŢĂ! Pe scurt… suntem pur şi simplu distruşi mental… şi aş adăuga eu… PREMEDITAT.

Ce inseamna sa fii fericit?

Probabil ca nu exista concept filozofic mai analizat decat acesta: fericirea. Ea a preocupat inca din zorii gandirii abstracte creierele intelepte ale umanitatii. „Fericirea este sensul si scopul vietii, intreaga finalitate a existentei“, spunea Aristotel.

Pe urmele acestuia, Spinoza medita ca „ceea ce vor toti, este o perpetua si adevarata fericire.“ „Dar ce este fericirea daca nu armonia dintre om si viata pe care o duce?“, i-ar raspunde Albert Camus, cu experienta existentialismului lipsit de iluzii al modernilor.

Daca ar fi sa continuam dialogul filozofilor, meditatia lui Jung vine natural, sa completeze cu viziunea revolutionara a psihanalizei, opiniile despre fericire: „O viata fericita nu poate exista fara o anume cantitate de intuneric.

Cuvantul <> si-ar pierde sensul daca nu ar fi echilibrat de tristete. Este mult mai bine sa luam lucrurile asa cum vin, cu pace si seninatate...“

In aceeasi linie de gandire, filozoful englez Bertrand Russell, un logician pentru care concretetea si perfecta justificare a conceptelor statea la baza teoriilor, spunea ca „a te lipsi de anumite lucruri pe care le vrei, face parte indispensabila din fericire.“

Parca raspunzand direct acestei idei, scriitorul rus Alexandr Soljenitin vine cu experienta lagarului si a „fericirii obligatorii“ cu care comunismul a vrut sa acopere un continent:

„Nimeni nu ar trebui sa conduca oamenii catre fericire, pentru ca si aceasta este un idol al pietei…“ Uluitor cat de mult se aplica aceste cuvinte si celor din contemporaneitate, aflati sub presiunea „euforiei perpetue“, asa cum o numeste inspirat romancierul francez Pascal Bruckner.

Ce ne face totusi fericiti?

Din aceste dialog transcultural reiese ca exista fericiri (si in sens biblic) le fel de multe si de complexe pe cat sunt contextele sau indivizii. Nu exista un singur tip dominant de comportament sau o idee de baza care sa garanteze intrarea in acest palat al deliciilor.

In ultima vreme, fericirea este studiata cu instrumentele economiei, neurostiintelor si sociologiei. Asta inseamna ca acest cuvant astract incepe sa aiba cateva dimensiuni operationale concrete, sa „semene“ a valoare masurabila.

Fericirea este „colorata“ cultural, temperamental, national. In Happiness. Lessons from a New Science (2006), lordul Richard Layard, cunoscut economist britanic si filozof al fericirii natiunilor, spunea ca, in medie, oamenii nu sunt mai fericiti in ziua de azi decat erau cu 50 de ani in urma.

Si mai surprinzator, nu tarile de la care ne-am astepta la un record de fericire (SUA, Marea Britanie, in general statele dezvoltate) ar fi in pole position. Dimpotriva, depresia a crescut ca incidenta in ultimele decenii in natiunile cele mai afluente.

Asta inseamna ca PIB-ul unui popor nu este, nici pe departe, asociabil cu coeficientul de fericire nationala. Banii nu sunt garantul starii de bine, si acest lucru este testat si exprimat tot mai clar si mai sonor de catre economistii si sociologii contemporani.

La mijloc este un mecanism subtil, pe care psihologii care se ocupa cu studiul fericirii il numesc „adaptare hedonica“. Acest fenomen psihologic insemna, pur si simplu, ca oamenii se adapteaza la stari de bine pe care nu le mai percep ca fiind intense si noi, revenind la un nivel anterior, relativ constant, de satisfactie subiectiva.

Am experimentat cu totii aceasta senzatie atunci cand am achizitionat o masina noua sau numai o haina pe care o doream, o casa sau ceva mai putin semnificativ.

Asadar, achizitiile, posesiunile, intra sub influenta perfida a aceste „mori hedoniste“, cum o numeste si Sonia Lyubomirsky, profesoara de psihologie la Harvard.

Lyubomirsky este una dintre autoritatile inatacabile ale teoriilor asupra psihologiei fericirii, si concluziile sale arunca in aer multe dintre cliseele cu care gandim de obicei.

„Nu stim ce ne face fericiti, ce ne aduce placere, implinire; ca urmare, uneori, luptam pentru lucruri care nu ne fac fericiti“, scrie ea in Cum sa fii fericit. O abordare stiintifica pentru a obtine viata pe care ti-o doresti (Ed. Amsta, 2010).

Layard completeaza: „Banii sunt importanti numai cand ii scot pe oameni din neagra saracie. Fericirea tinde sa ajunga la medie din nou, pe masura ce te imbogatesti“. Moara hedonista mai are o particularitate perfida: este valabila intotdeauna si nimeni nu-i scapa. 

Ce-i, de fapt, suferinţa din dragoste?

De unde vine suferinţa din dragoste? Oare suferim din dragoste pentru că nu suntem iubiţi? Suferim din dragoste pentru că cel iubit ne înşeală, ne face vreun rău, nu are caracter, nu-i destul de bun sau pentru că nu ne iubeşte? Ce-i, de fapt, suferinţa din dragoste, ce altceva decât aşteptarea neîmplinită de a fi iubit? Ce-i suferinţa din dragoste, ce altceva decât frustrarea, tensiunea, tulburarea interioară, judecata, mânia, iritarea, nemulţumirea interioară, care ne spun că nu primim iubirea pe care o aşteptăm? În suferinţa din dragoste sunt aşteptările noastre neâmplinite. Percepţia ne spune că nu primim ceea ce aşteptăm, că nu suntem iubiţi atât cât iubim, că nu suntem fericiţi cu ceea ce vine către noi de la celălalt. Noi suferim din dragoste, cum suferim pentru multe alte lucruri, nu atât pentru că nu primim ce aşteptăm, cât pentru că stăm la pândă continuu, suntem un fel de vânători de erori, un fel de vânători de păcate ale celuilalt, parcă dorindu-ne să ne dovedim nouă înşine că nu suntem iubiţi. 

Suferinţa din dragoste ar înceta să ne absoarbă şi să-şi dezlănţuie bicele-i nebune peste sufletele noastre de îndată ce ne-am opri aşteptarea de a fi iubiţi. Aşteptarea de a primi e ascunsă în suferinţa noastră. Noi aşteptăm să primim iubirea în forme iraţionale, în formele pe care mintea le crede valoroase şi reale, dar nimeni, absolut nimeni pe lume nu poate satisface toate dorinţele minţii altuia. De aceea aşteptarea iubirii de la un altul e sortită suferinţei. Aşteptarea iubirii din afară e sortită căderii, durerii şi neîmplinirii! Pentru ca suferinţa din dragoste să se topească, pentru ca ea să înceteze a mai păşi prin mintea şi sufletul nostru, avem nevoie să ne oprim aşteptările şi, în acelaşi timp, să dăm ceea ce cerem de la altul. Să dai iubire fără s-o aştepţi, iată cum se curmă suferinţa din dragoste. În absenţa pretenţiilor, a aşteptărilor, a formelor prestabilite în care am aşteptat, putem iubi liber, putem dărui şi ne putem păstra iubirea în interior, deopotrivă în prezenţa, ca şi în absenţa celui iubit. Iubirea care dăruieşte fără a aştepta să primească e singura putere vindecătoare a suferinţei din dragoste. Egoul care aşteaptă, Egoul care cere, Egoul egoist şi îngâmfat, care pretinde, se crede îndreptăţit să primească şi cere o confirmare a valorii sale prin aceasta, se topeşte în faţa puterii sufletului de a iubi. 

Suferinţa din dragoste e o expresie a nevoii sufletului de a fi vindecat. Mai degrabă ne cunoaştem dimensiunea nevindecată a fiinţei, a minţii şi a sufletului prin suferinţa aceasta, mai degrabă înţelegem cât de puţin iubim când suferim şi cât de confuzi suntem, încă, privind sursa iubirii care ne energizează, ne dăruieşte, ne trezeşte şi ne ţine în viaţă. Sursa adevăratei iubiri nu poate fi în afara noastră; ea e lăuntrică, ea e în noi şi din pricina asta niciodată nu găsim în afară, în altul, fericirea. De îndată ce dăruim orice am aştepta, intrăm într-un proces minunat, fascinant şi puternic de vindecare. Iubind dincolo de aşteptări şi fără ele vom cunoaşte sursa iubirii în noi. Iubirea cu care iubim noi înşine e o trăire dincolo de cuvinte, care ştie şi poate ierta, care poate înţelege şi poate privi către existenţă cu ochii compasiunii. Suferinţa din dragoste e o etapă de vindecare; numai după ce o vom depăşi corect, iubind fără aşteptări, fără nemulţumiri şi pretenţii, vom cunoaşte că ne-am vindecat sufletul şi vom simţi că iubim.

CE NE LIPSESTE PENTRU A FI FERICITI ?

O suspiciune sacaitoare ca nu reusim sa ne bucuram indeajuns de ceea ce ne ofera viata, ca exista ceva care ne scapa mereu printre degete, ca ne aflam in permanenta intr-o cursa contra cronometru, care nu ne mai lasa suficient timp si energie pentru noi.

Pana la urma, aceasta cautare permanenta e in deplina concordanta cu lumea in care traim. Ne-am obisnuit sa ne dorim mereu mai mult – bani, iubire, satisfactie personala – si simtim nevoia de a urca mereu stacheta dorintelor noastre, asa incat impingem tot mai departe limitele efortului pe care il facem pentru a le indeplini. Si nu e neaparat vina sau nevoia noastra, pur si simplu astea sunt normele impuse de societate.

Ce inseamna, de fapt, o viata fericita? 

Este totul legat de posesii, de nivelul salariului, de relatiile pe care le avem cu familia si prietenii? Sau – pardon de cliseu! – viata merita traita din plin dincolo de toate astea, pur si simplu pentru tine?

Intreaba pe oricine in jurul tau si, cu mici exceptii (poate!), ti se va raspunde ca, astazi, viata este o succesiune interminabila de job-uri care mai de care mai solicitante, de dorinte materiale din ce in ce mai mari, de relatii pe care nu mai ai timp sa le intretii si de responsabilitati care se aduna algoritmic. Sa ne intelegem, cei care se plang de toate astea sunt oameni care au depasit de mult grija zilei de maine, nu se lupta cu saracia, nu traiesc de pe-o zi pe alta, ci au atins un nivel de trai destul de confortabil. Si atunci, de ce simtim nevoia sa ne plangem – mereu si mereu – ca viata e grea?

e in firea omului sa-si doreasca mereu mai mult, dar putini stiu sa spuna ce in­seamna asta, concret. Recunoaste, daca te-ar intreba cineva ce-ti doresti cu adevarat in viata, ce-ai raspunde? Si nu ma refer la raspunsuri de genul „sa fiu iubit(a), sa castig multi bani, sa am o casa frumoasa, sa fiu sanatos(asa)” etc., etc. Te-ai gandit vreodata ca, poate, toate astea le ai deja? De ce, atunci, nu poti sa spui cu mana pe inima ca esti fericit(a), ca ai o viata frumoasa?

Sa-ti traiesti viata din plin poate avea intelesuri diferite pentru persoane diferite. Oamenii, fiinte complexe si avand personalitati atat de diverse, au interese variate si idealuri care nu pot fi comune intregii specii si care trebuie urmate de fiecare in parte. Cu toate astea, impedimente tinand de partea practica a vietii, de resurse financiare sau, pur si simplu, de teama ne impiedica adesea sa ne dezvoltam ca fiinte individuale atat de mult pe cat ne-am dori. Asa incat a-ti trai viata din plin ar putea sa insemne a incerca sa gasesti balansul ideal intre ceea ce vrea de la tine societatea si ceea ce ai tu nevoie ca persoana, dincolo de constrangeri de ordin practic.

Cei mai multi oameni traiesc pe «pilot automat» si nu-si acorda timp nici macar sa guste cu adevarat ceea ce maninc. Asa incat o conditie importanta, daca vrei sa te bucuri de viata, este aceea de a trai in prezent si de a-ti ingadui sa te bucuri de ceea ce faci in momentul respectiv. Usor de zis, greu de facut. Poate ca sta in firea omului sa vada mult mai usor jumatatea goala a paharului decat pe cea plina. Inabilitatea noastra de a ne opri sa mirosim o floare sau sa admiram jocul de lumini creat de o raza de soare pe un zid, intr-o dupa-amiaza de vara, ne face sa ne lamentam mereu ca, iata, a mai trecut un an si nici nu ne-am dat seama cum a zburat timpul. Iar daca privim inapoi, constatam ca nici macar nu am realizat cine stie ce in anul care s-a scurs – cel putin, asa spun cei mereu nemultumiti de viata. Restul, putini, vor sti, in schimb, sa contabilizeze si sa se bucure de micile realizari – fie ca e vorba de invatarea unei limbi straine, a unui dans pe care iti doreai de mult sa-l poti dansa sau de calatoria intr-un loc in care n-ai mai fost niciodata.

Sentimentul de insatisfactie legat de viata noastra este cauzat de responsabilitatile din ce in ce mai mari pe care ni le asumam zilnic. Oamenii se simt adesea prizonierii muncii lor, ai job-urilor pentru care au facut, de multe ori, eforturi mari ca sa le obtina. Cand ajung acolo unde au visat (sau li se pare ca au visat), constata ca sacrificiul nu s-a incheiat, nici pe departe. Greul vine si din fap­tul ca, de multe ori, pozitia pe care au reusit s-o atinga corespunde mai curand dorintelor si as­teptarilor celor din jur (parinti, prieteni, soti) decat dorintelor si pasiunilor personale. Si atunci, totul devine o corvoada, iar eventualele satisfactii ma­teriale se dovedesc a nu reusi sa compenseze efortul.

Dar cei mai multi continua sa mearga pe drumul ales de altii sau impus de mediul social, fara ca macar sa le treaca prin minte ca viata lor ar putea fi altfel. Si, pana la urma, nu-i greu sa-i intelegi: cati dintre semenii nostri au taria sa-si urmeze visele cand asta poate insemna, de multe ori, sa mearga impotriva curentului? Nu-i mai usor sa te lasi purtat de val? Sigur, asta poate in­semna sa ajungi in alt loc decat acela pe care ti-l doresti, dar efortul de vointa e mult mai mic. Ceea ce duce la exacerbarea acestui tip de problema este, cum spuneam, natura insasi a so­cietatii in care traim. Sigur, e un truism dintre cele mai trendy.

Astazi, reusita in viata a ajuns sa fie definita prin posesiile materiale pe care le acumulezi. Bineinteles, nu-i nimic rau in a-ti dori o situatie materiala buna sau chiar a te bucura de lux (Doamne-ajuta!). Problema apare atunci cand nu esti fericit(a) pentru ca apartamentul in care locuiesti nu e dotat cu mobila semnata de designeri sau ca masina pe care o conduci nu e Jaguar! In acest caz, vei fi tot timpul dezamagit(a) de viata. Cei ce-si doresc mereu mai mult decat pot avea intra, de obicei, intr-un cerc vicios al autodepasirii, consumandu-si tot mai mult timp si energie pentru a acumula mai mult si mai mult, timp in care se simt nefericiti fiindca nu-si pot permite cine stie ce fita a momentului. Si atunci, cum am putea, totusi, sa masuram obiectiv calitatea vietii pe care o traim?

E simplu: intreaba-te cat de mult esti in stare sa te bucuri de viata facand lucruri care-ti plac si cat timp iti permiti sa petreci alaturi de cei pe care-i iubesti. Oa­menii, fiinte sociale prin excelenta, sunt cu ade­varat fericiti atunci cand sunt in stare sa construiasca relatii de calitate cu alti semeni. Ar trebui sa ne masuram calitatea vietii punand in balanta cateva componente cu adevarat esentiale: sanatatea, conditia emotionala si mentala si bunastarea spirituala. Pentru a fi fericiti, ar trebui sa fim in stare sa ne organizam viata profesionala si financiara astfel incat sa putem petrece suficient de mult timp alaturi de cei pe care ii iubim si facand lucruri care chiar ne plac.

In acest fel, ne vom dezvolta cu adevarat, ca indivizi. In fond, e simplu si, daca stai putin (fie si stramb) si judeci (musai drept!), vei vedea ca e ridicol sa te omori dorindu-ti masina aceea cu doua usi din care coboara „proasta aia” in fata restaurantului, cand tu nu reusesti sa-ti faci timp pentru o cina linistita cu parintii. Daca personajul descris mai sus seamana putin cu tine, nu intra in panica: a iesi din aceasta Ciuleandra nebuna nu-i atat de greu pe cat iti inchipui. Tot ce trebuie sa faci este sa te gandesti serios la nevoile tale reale si sa te organizezi in asa fel incat sa obtii un echilibru satisfacator intre responsabilitati si propriile dorinte.

Conform principiului „less is more”, si in cazul asta, primul pas in a obtine mai mult de la viata este… de a cobori nivelul asteptarilor, angajamentelor, obligatiilor financiare si, in general, al activitatilor pe care „trebuie” sa le faci. Intreaba-te cate dintre acestea chiar sunt necesare si acorda mai multa energie lucrurilor cu adevarat importante, cum ar fi sanatatea, relatiile de calitate, increderea in sine. Un bun ajutor in acest sens ar fi sa ne facem o lista cu toate lucrurile pe care am dorit cu adevarat sa le facem de-a lungul timpului.

In mod similar, fa o lista cu toate responsabilitatile pe care le ai si claseaza-le in functie de adevarata lor importanta. Analizeaza cea de-a doua lista si vezi daca nu cumva unele lucruri nu sunt neaparat necesare sau n-ar putea fi delegate. Apoi urmeaza partea cea mai dificila: reconcilierea celor doua liste. Pentru a putea face asta, trebuie sa fii in stare sa-ti schimbi perspectiva din care te-ai obisnuit sa-ti privesti viata. Gandeste pe termen scurt, mediu si lung, avand in minte mai multe unghiuri de vedere: al tau, al familiei, al societatii.

Vei descoperi astfel ca esti in stare sa fii cinstit(a) cu tine insati in ceea ce priveste lucrurile care conteaza cu adevarat. Pe parcursul acestui demers, vei avea de-a face cu propriile temeri, pe care va trebui sa le depasesti. Nu merita sa te agati de tinte de neatins doar pentru ca, schimbandu-ti prioritatile, s-ar putea sa produci niscaiva pagube in ceea priveste stilul de viata, obiceiurile de a cheltui sau chiar zona de confort cu care te-ai obisnuit. Si nu te jena, e normal sa-ti fie teama de schimbare, dar gandeste-te ca schimbarea este cel mai natural lucru de pe pamant: orice pe lumea asta trece prin diferite faze si cicluri , inclusiv viata omului, societatea, natura, anotimpurile si insasi planeta care ne gazduieste. Pana la urma, e cazul sa ne oprim a ne dori ca lucrurile sa mearga doar asa cum vrem noi si sa ne straduim sa obtinem cat mai mult pentru noi in conditiile de care avem parte.

Daca sentimentul ca viata ta nu ajunge nicaieri nu-ti da pace e, probabil, din cauza ca nu ai stiut niciodata suficient de clar incotro vrei sa ajungi. Cel mai adesea, oamenii isi bazeaza viata pe cei din jur, facand ceea ce face toata lumea. Rezultatul? Ne inghesuim toti in aceeasi barca, ceea ce nu-i tocmai de recomandat. Nu uita ca tu esti stapanul(a) vietii tale, deci tu ai puterea (si responsabilitatea) de a-ti hotari calea. Nu societatea. Nu industria in care lucrezi. Nu prietenii, nu familia. Pana la urma, esti o persoana care va simti, mai devreme sau mai tarziu, nevoia de a fi ceea ce este cu adevarat. Un faimos slogan Microsoft spune: „Where do you want to be today?” („Unde vrei sa ajungi azi?”). Pune-ti cat mai des intrebarea asta si, cu siguranta, vei reusi sa vezi mai clar directia spre care vrei s-o apuci, drumul pe care vrei sa mergi, locul unde vrei sa ajungi. Iar asta te va face fericit(a).

Sa incercam...

1. Foloseste cuvinte pozitive cand vorbesti. Daca in mod constant spui “nu pot” ai putea sa te convingi ca e adevarat. Inlocuieste cuvintele negative cu unele pozitive. Spune-ti ca faci tot ce este posibil pentru a avea o relatie fericita, spune-ti ca faci tot ce este posibil sa ai o cariera stralucita, spune-ti ca faci tot ce este posibil sa te pastrezi in forma.

2. Indeparteaza toate sentimentele care nu sunt pozitive! Nu lasa gandurile si sentimentele negative sa te cucereasca cand ai o stare de spirit proasta. Chiar daca e pentru cateva ore pe zi, inlatura negativismul si concentreaza-te asupra lucrurilor pozitive din viata ta.

3. Foloseste cuvinte care evoca puterea si succesul. Umple-ti gandurile cu cuvinte care te fac sa te simti puternic(a), fericit(a), avand control asupra vietii tale. Fa un efort in a te concentra pe aceste cuvinte mai degraba decat pe cele care iti sugereaza esecul sau incompetenta.

4. Practica afirmatiile pozitive. Unul dintre cele mai frecvente exercitii pentru o gandire pozitiva este afirmarea pozitiva. Ce inseamna asta? Repeta-ti o fraza pozitiva de genul “Merit sa fiu fericit(a)” sau “Merit sa fiu iubit(a)”. Crezand ca aceste afirmatii sunt adevarate si repetandu-le mereu vei avea o gandire mai pozitiva asupra vietii.

5. Redirectioneaza-ti gandurile! Aceasta metoda folosita de psihoterapeuti te ajuta sa-ti controlezi gandurile cand incepi sa simti emotii negative ca deprimare sau anxietate. Cum poti face asta? Cand simti ca o astfel de emotie incepe sa puna stapanire pe tine, creeaza un gand fericit, o imagine pozitiva, ceva care te face sa te simti bine pentru a-ti tine sub control sentimentele negative.

6. Crezi ca vei reusi! Nimic nu se compara cu increderea in sine pentru a creea o realitate de succes. Lasa-ti indoielile la o parte si crezi ca veti reusi in indeplinirea obiectivelor.

7. Analizeaza ce a mers prost. Sa gandesti pozitiv nu inseamna sa negi ca nu are ce sa mearga prost. In schimb acorda-ti timp pentru a vedea ce a mers prost si ce a dus la situatia actuala pentru a evita viitoarele greseli si sa privesti inainte mai pozitiv maine.

8. Iarta-te! Certandu-te mereu pentru lucrurile care au mers prost nu va schimba nimic. Spune-ti ca te-ai iertat si permite-ti sa mergi mai departe.

9. Gandeste-te la un esec ca la o oportunitate. Cateodata si cele mai negative lucruri din viata noastra ne prezinta oportunitati pe care poate nu le-am fi vazut altfel. De exemplu sa-ti pierzi slujba poate fi o ocazie buna pentru a-ti deschide propria afacere sau pentru a te intoarce la scoala!

10. Lucreaza la vizualizare. Vizualizand ce vrei sa obtii sau persoana cu care vrei sa fii poate fi o motivatie grozava sa te duca acolo si sa te faca gandesti mai pozitiv cu privire la distanta pe care o ai pana la destinatie.

Statusuri de facebook si yahoo messenger.

1. In caz de al III -lea razboi mondial , femeile ar primi pusti iar barbatii pustoaice
2. M-am nascut sa fac fitze … Nu sa le suport pe ale altora …
3. Sunt foarte fericit… Nu-mi deranjati fericirea
4. Am draci….caut exorcist.
5. Exista o lume mai buna…….. dar este foarte scumpa.
6. Mai available ca oricand!
7. Invisible… pentru idiotii cu intrebari stupide…
8. Daca n-ai avea picioare nu ai purta papuci…atunci de ce porti sutien?
9. DND violatorii vor fi impuscati. Supravietuitorii vor fi impuscati iar.
10. Hey am ceva ciudat in calculator. Ah, era poza ta.
11. Nu sunt anti-social, pur si simplu nu imi placi.
12. Nu sunt la comp pentru ca astept sa fii offline.
13. Oricine are dreptul sa fie prost, dar si abuza de acest privilegiu.
14. La pescuit…Nu deranjati si nu dati BUZZ cã-mi speriati pestii
15. Adevarul n-are pretz, de-aia n-am de-ales si-tzi vand minciuni
16. Sunt perfect sanatos…mi-au spus vocile.
17. Munca nu a omorat niciodata pe nimeni……dar de ce sa risti?
18. Daca femeia ar fi buna, si Dumnezeu ar avea una.
19. Viatza asta e d kkt, iar tu esti plin de viatza.
20. Lui Dumnezeu ii plac nebunii si prostii…..ca daca nu-i placeau nu facea atat de multi!!!
21. Am avut o noapte ALBA! Sper sa nu am o zi NEAGRA!!!
22. Am citit ca tutunul dauneaza grav sanatatii…Asa ca m-am lasat de citit!
23. Planeta e plina. Du-te acasa.
24. Poate sunt grasa, dar tu esti urat. Macar eu pot tine dieta.
25. Spre deosebire de tine, eu am o viata.
26. Stai…incerc sa mi te imaginez cu personalitate.
27. Stii rutina… Tu imi scrii mesaj…si eu il ignor.
28. Sunt oameni prosti pe lumea asta. Tocmai m-ai ajutat sa realizez asta.
29. Daca iti este foame – mananca sare : o sa-ti fie sete !
30. Daca o pasarica ti-a soptit ceva… atunci inseamna ca ai inebunit pentru ca pasarelele nu vorbesc.
31. Ignoranta ta ma omora…..mai bine ma omor eu inainte sa ma prinda ea……
32. Nu beau, nu fumez, ma scol la 6 in fiecare zi, ma culc la 10, nu-mi insel nevasta…. da’ si cand ies din inchisoare.
33. Ultimul care m-a deranjat e inca dat disparut.
34. Azi am avut o zi porno – am fost abuzat de profi, si din fata, si din spate!
35. A gresi este omeneste…totusi, a da vina pe altul este si mai omeneste.
36. Cel mai important nu este sa stii … mai important este sa ai telefonul celui care stie.
37. Este bine sa lasi bautura … insa rau este sa uiti unde ai lasat-o.
38. Am nevoie de tine…….te vreau…..OFFLINE.
39. Am voie sa vorbesc doar cu OAMENI.
40. Daca as putea fi cineva….cu siguranta nu as fi tu.

Cum ne ajuta sarutul sa gasim si sa pastram partenerul potrivit?

Sarutul ajuta la identificarea potentialilor parteneri, mai ales in cazul in care, la fel ca o eroina din cartile lui Jane Austin, nu esti dispusa sa astepti toata viata dupa Mr. Darcy.

Oamenii de stiinta cred ca sarutul ii ajuta pe oameni sa analizeze calitatea unui posibil partener, prin gust si miros.

Mai mult, un studiu realizat la Universitatea Oxford sugereaza ca in cuplu, sarutul este o metoda de a determina partenerii sa ramana impreuna.

De asemenea, in urma studiului s-a constatat ca femeile apreciaza sarutul atunci cand sunt implicate in relatii pe termen lung.

Un sondaj online, realizat pe un esantion de 900 de adulti a indicat ca persoanele care erau mai atragatoare sau care aveau mai multi parteneri de sex ocazional erau mult mai atente atunci cand vine vorba de alegerea partenerilor, apreciind mult mai mult sarutul.

Aceste rezultate sugereaza ca sarutul ajuta la evaluarea unui potential partener.

Profesorul Robin Dunbar, de la departamentul de psihologie experimentala, din cadrul Universitatii Oxford, sustine ca inainte ca barbatul si femeia sa decida sa se implice intr-o relatie, curtatul a fost un proces complex care implica analizarea multor aspecte.

„Atractia initiala ar putea include trasaturi faciale, corporale si sociale. Apoi, pe masura ce intram mai mult in stadiile de curtare, criteriile de evaluare devin din ce in ce mai intime, iar aici intervine sarutul. In alegerea partenerilor trebuie sa facem fata asa-numitei „probleme de tip Jane Austen”: cat de mult ar trebui sa il astept pe Mr. Darcy, in conditiile in care ar putea exista mai multi pretendenti?”, a explicat expertul.

Prof. Dunbar sustine ca Jane Austen, care a scris „Mandrie si prejudecata” si „Ratiune si Simtire”, a realizat ca oamenii se pricepeau extrem de bine la estimarea locului lor pe „piata potentialilor parteneri” si astfel, ei actionau ca atare.

„Depinde de ce fel de mana ai la poker. Daca ai o mana buna, care isi permite sa licitezi mai mult, atunci isi poti permite sa ceri mai mult din partea unui potential partener”, a mai declarat Dunbar.

Pe de alta parte, in studiul cercetatorilor de la Oxford, s-a mai constatat ca daca sarutul joaca un rol important in selectarea partenerilor, atunci el joaca un rol important inainte de sex, in cazul relatiilor scurte, avand totodata un rol important si in relatiile stabile, la un moment dat. Mai exact, frecventa saruturilor intr-un cuplu prezenta o legatura cu gradul de calitate al relatiei, asociere ce nu s-a observat si in cazul sexului. Cu toate acestea, nivelul de satisfactie al partenerilor referitor atat la sarut, cat si la sex corespundea cu calitatea relatiei.

In ceea ce priveste faptul ca sarutul s-a dovedit a fi deosebit de important pentru femeile implicate in relatii fungi, oamenii de stiinta sustin ca acest fenomen s-ar putea datora faptului ca sarutul are un rol in dezvoltarea sentimentelor de afectiune si atasament in cuplu.

Cercetari anterioare au indicat ca femeile pun mai mult accent pe activitatile care intaresc relatiile pe termen lung, deoarece acestora le este mult mai usor atunci cand au pe cineva alaturi in perioada sarcinii si dupa.

Sursa: BBC, Universitatea Oxford

De ce au oamenii doua maini si doua picioare?

Animalele tetrapode – cu patru membre – dintre care face parte si omul, au doua pereche de membre, iar un model de aranjament ce implica perechi de apendice anterioare si posterioare poate fi observat si la pesti.De ce aceasta dispunere? s-au intrebat specialistii. Un studiu recent da raspunsul: din cauza burtii.

In domeniul biologiei, problema aparitiei membrelor si inotatoarelor perechi era neelucidata de multa vreme. O echipa de cercetatori austrieci a prezentat recent un nou model de abordare a acestei chestiuni in jurnalul Evolution & Development. Studiul a fost realizat de specialisti de la Departamentul de Biologie Teoretica al Universitatii din Viena si de la Institutul Konrad Lorenz pentru Cercetari asupra Cognitiei si Evolutiei.

De-a lungul timpului, au fost propuse numeroase modele ce incercau sa explice aparitia apendicelor perechi la vertebratele gnatostome (animale cu coloana vertebrala si maxilare).

Adunand date de biologie moleculara, embriologie, paleotologie si morfologie, autorii noului studiu au elaborat o explicatie a modului in care s-au format perechile de apendice de-a lungul corpului si cate o singura pereche la fiecare dintre extremitatile corpului, anterior si posterior.

Modelul propus incorporeaza rezultate din numeroase studii, unele cu mult anterioare, inclusiv informatii privind expresia genelor si interactiunile dintre diferite tesuturi care intra in alcatuirea embrionului vertebratelor in primele stadii de viata.

La inceputul dezvoltarii sale, embrionul se imparte in trei straturi de tesut: un strat extern (ectoderm), din care se formeaza pielea si sistemul nervos; un strat intern (endoderm), din care se formeaza tractul digestiv, si un strat mijlociu (mezoderm), din care se dezvolta muschii, oasele si alte organe. Mezodermul se imparte apoi in 2 straturi care marginesc, respectiv, interiorul cavitatii corpului si exteriorul tubului digestiv.

Conform noii ipoteze, membrele sau inotatoarele incep sa se formeze doar in punctele in care aceste 2 straturi sunt suficient de mult separate si interactioneaza favorabil cu tesutul ectodermal – de pilda, la cele doua capete ale tubului digestiv aflat in formare. De-a lungul tubului digestiv aflat in formare, peretele cavitatii corpului nu se inchide complet, astfel incat, pe alocuri, se creeaza conditii pentru formarea unor membre ori inotatoare de-a lungul corpului, la stanga si la dreapta acestor linii. Iar la capatul posterior al tubului digestiv (deschiderea anala), cele 2 straturi ale mezodermului se unesc formandu-se o singura inotatoare mediana, asa cum se poate observa azi la pesti.

Cu alte cuvinte, spune Laura Nuno de la Rosa, autor al studiului, „s-ar putea spune ca avem patru membre din cauza ca avem burta.”

Sursa: Science Daily

5 lucruri pe care trebuie sa le faci in fiecare dimineata, daca vrei sa fii o persoana de succes

Cine se trezeste de dimineata, departe ajunge! Aceasta zicala ascunde mai mult adevar decat ai putea crede la prima vedere, mai ales daca alegi sa iti umpli primele orele ale zilei cu activitati productive. Ce ar trebui, asadar, sa faci in fiecare dimineata daca vrei sa fii o femeie de succes?

1. Trezeste-te in zori

Usor de zis, greu de facut, mai ales daca nu esti, de fel, o persoana matinala. Insa, cu putina vointa (si un program de lucru si de somn adecvate), vei reusi in doar cateva saptamani sa iti reorganizezi viata in asa fel incat sa nu mai deschizi ochii la ora 8, ci undeva in jurul orei 6.

Ti se pare o ora inumana? Nu si daca umpli ragazul pe care ti-l ofera inainte de a pleca la birou cu activitati care iti vor asigura un start in forta: exercitii fizice de inviorare, un dus energizant si un mic dejun copios. In plus, daca ti se pare ca 6 a.m. este o ora mult prea matinala, ar trebui sa stii ca, spre exemplu, presedintele Barack Obama se trezeste, zi de zi, la 4.30!

2. Fa miscare

In completarea punctului anterior, este important sa te obisnuiesti sa faci miscare in fiecare dimineata. Este drept ca, la inceput, iti va fi greu sa te motivezi si sa te mobilizezi sa te dai jos din pat pentru a-ti face exercitiile fizice. Insa, in scurt timp, vei remarca beneficiile acestei activitati: mai multa energie, buna dispozitie si, treptat, muschi perfect tonifiati!

In plus, n-ar strica sa stii ca tot exercitiile fizice, orice forma ar lua ele, iti activeaza metabolismul si iti sporesc capacitatea de concentrare! Incearca, asadar, sa incluzi in programul tau de dimineata aproximativ 30 de minute de miscare - jogging, aerobic etc. -, iar rezultatele nu vor intarzia sa apara!

3. Savureaza un mic dejun ca la carte

Obisnuiesti sa sari peste micul dejun si sa iti bei cafeaua pe stomacul gol? Daca vrei sa eviti problemele de sanatate pe termen lung, ideal ar fi sa renunti la acest obicei nociv si sa il inlocuiesti cu unul benefic! In fiecare dimineata, dupa antrenamentul fizic si dusul aferent, acorda-ti 15-20 de minute pentru a lua micul dejun. Si nu orice fel de mic dejun, ci unul bogat in proteine! Savureaza, deci, oua, iaurt grecesc, fulgi de ovaz si/sau fructe (proaspete sau uscate) pentru a incepe ziua cu dreptul si a evita tentatiile ulterioare, periculoase pentru silueta si sanatate deopotriva.

4. Acorda-ti cateva minute de liniste

Daca faci parte dintr-o familie mare si/sau ai copii sau, pur si simplu, nu locuiesti singura, stii cat de pretioase sunt momentele de liniste si singuratate, cand pot fi doar tu cu gandurile tale. Primele ore ale diminetii iti ofera sansa de a-ti desfasura activitatea in pace, fara agitatia provocata de traficul de afara si de colocatari. In doar cateva minute petrecute astfel, ai ragazul necesar pentru a-ti face planul de bataie pentru intreaga zi, dar si pentru a te gandi la visurile tale, locurile pe care vrei sa le vizitezi etc. si a-ti planifica viitorul in functie de ele.

5. Rasfata-te

Cand te trezesti devreme, descoperi ca ai timp sa bifezi toate activitatile de mai sus si altele pe langa! Iti place sa fii la curent cu ultimele noutati? Deschide radioul sau televizorul si asculta stirile. Sau poate preferi sa iti incepi ziua cu cateva pagini din cartea preferata. Oricum ar fi, umple-ti primele ore ale zilei cu acele activitati care te incarca de energie pozitiva si te ajuta sa iti incepi ziua in forta!

ORZUL – PLANTA MINUNE CU LEAC PENTRU CANCER SI ALTE AFECTIUNI

Orzul verde este frecvent recomandat de terapia naturista. El este utilizat in mod curent in tratamentul a mai mult de 40 de afectiuni, de la cancer, afectiuni digestive, pulmonare, circulatorii si pana la boli nervoase grave. In mladitele de orz verde se dezvolta una dintre cele mai complexe si complete compozitii de minerale si vitamine, care se pot gasi in plantele cu valoare terapeutica.

O astfel de carte de vizita este suficienta pentru a include orzul verde intre remediile ce nu trebuie sa lipseasca din orice casa.

O compozitie impresionanta

In urma studiului asupra continutului de principii active, in diferite faze de crestere ale plantei de orz, s-a constat faptul ca planta contine cele mai bune resurse nutritive necesare organismului uman atunci cand ajunge la inaltimea de 20-30 cm. In acest stadiu, frunzele de orz contin vitaminele din grupul B (B1, B2, B5, B6, B12), niacina (vitamina B3 sau acid nicotinic) , vitamina E, vitamina C si o mare cantitate de fier, calciu, mangan, magneziu, molibden, zinc, cupru, bioflavonoide, polizaharide, polipeptide si clorofila.
Aceasta compozitie biochimica a plantei verzi ii confera un efect curativ de exceptie. Comparativ cu alte plante – care la randul lor sunt “asi” in continutul de substante cu rol terapeutic – orzul verde contine

- de peste 250 ori mai multa vitamina A decat salata verde,

- de peste 25 ori mai mult potasiu decat bananele,

- de peste 11 ori mai mult calciu decat laptele,

- de peste 7 ori mai multa vitamina C decat portocalele,

- de peste 10 ori mai multa vitamina B1 decat spanacul,

- de peste 23 ori mai multa biotina (factor din grupul vitaminelor B) decat laptele,

- 2000 micrograme SOD (Superoxid distmutaza) activ, la o proportie de 2g de orz verde sub form de pudra.

Principalele indicatii terapeutice ale orzului verde

Aproape ca nu exista afectiune care sa nu poata fi ajutata chiar si intr-o mica masura prin intermediul acestui “elixir natural”. Sucul de orz verde este utilizat cu succes ca remediu principal sau ca adjuvant (in bolile grave) in urmtoarele afectiuni:

- Boli ale aparatului digestiv: stomatita, anorexie, gastrita, ulcer, pancreatita (adjuvant), colita. Cazurile de gastrit si ulcer raspund favorabil foarte rapid la administrarea de suc sau de pulbere diluata in apa.

- Boli hepatice: hepatita virala, adjuvant in ciroza, colecistita. In cazul bolilor hepatice tratamentul este bine sa fie urmat pe o perioada mai lunga de timp (de ordinul lunilor de zile), fiind necesara respectarea stricta a dietei si folosirea plantelor cu efecte de tonifiere si decongestionare hepatica.

- Afectiuni cardio-vasculare: cardiopatie ischemica, ateroscleroza cerebrala, infarct miocardic, hiper si hipotensiune arteriala, hemoroizi, ulcere varicoase, tromboflebite.

- Afectiuni ale sistemului nervos: retard psiho-motor, neurastenie, insomnie, schizofrenie, epilepsie, nevralgie de trigemen, nevralgie faciala.

- Afectiuni metabolice: diabet, obezitate, anemie, carente de minerale si vitamine.

- Afectiuni ale aparatului respirator: bronsita, astm bronsic, TBC pulmonar, gripa, viroza pulmonara, rinit alergica.

- Afectiuni maligne: cancer cu diferite localizari; in aceste cazuri sucul de orz verde este doar un adjuvant pretios care va completa tratamentul dietoterapeutic si fitoterapeutic adecvat.

- Dereglari hormonale: hiper si hipotiroidie; pentru aceste tulburari se va asocia cu dietoterapie si folosirea suplimentara a unor plante medicinale.

- Afectiuni ale oaselor: artrita , reumatism articular acut, lombo-sciatica.

- Afectiuni ale pielii: acnee, pistrui, dermatita, eczeme; in cazul bolilor de piele se poate aplica sucul proaspat si extern, prin tamponarea zonelor afectate. Aceasta va grabi considerabil vindecarea, datorita proprietatilor antiseptice si cicatrizante ale acestuia.

- Boli ale aparatului reproducator: sterilitate, impotenta.

- Afectiuni oculare

In cazul persoanelor sanatoase extractul din orz verde poate fi utilizat pentru cresterea vitalitatii, purificarea organismului, amplificarea potentei, reglarea apetitului, in astenia de primavara, sau pur si simplu pentru a face fata cu succes perioadelor solicitante din punct de vedere fizic sau mental.

Modul de administrare

Pulberea de orz verde:

O doz se obtine amestecand 1 lingurita (2 grame) de pulbere de orz verde cu 60-75 ml apa sau suc de fructe. Este bine safolosim o apa de calitate cat mai buna si pura (de preferat apa plata sau apa de izvor dar nu apa minerala carbogazoasa sau ceai). Pentru a pastra integral proprietatile terapeutice ale pulberii din orz verde, nu se va amesteca cu bauturi fierbinti, scrie sfatulmedicului.ro.

- In cazul persoanelor care doresc sa isi mentina tonusul si sanatatea la un nivel foarte bun, a celor ce urmaresc amplificarea vitalitatii, a potentei, a capacitatii de concentrare si focalizare mentala se recomanda administrarea dozei precizate de 1-2 ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, pe stomacul gol.

- In cazul persoanelor care se confrunta cu afectiuni ce necesita tratamentul cu pulbere de orz verde se va administra cate o doz de 3 ori pe zi (dimineata, la pranz si seara) cu 30 de minute inainte de a manca, pe stomacul gol.