Probabil că nu
aţi calculat vreodată cât de des folosiţi cuvântul„eu”.
Ar trebui
să faceţi acest lucru. Cercetătorii afirmă că folosirea acestui
pronume dezvăluie mai multe despre dumneavoastră decât credeţi.
O cercetare
nouă realizată de specialiştii de la Universitatea Texas
sugerează că persoanele care spun „eu” mai des sunt
mai puţin puternici şi mai nesiguri pe ei decât cei ce folosesc acest
cuvânt în mod limitat. Utilizatorii frecvenţi ai cuvântului „eu” cred
în mod subconştient că sunt subordonaţi persoanei cu care vorbesc.
Pronumele, în
general, ne spun foarte multe despre lucrurile la care sunt atenţii oamenii,
explică James W. Pennebaker, conducătorul departamentului de psihologie
din cadrul Universităţii Texas şi totodată autor al acestui
studiu. Pronumele semnalează unde se îndreaptă atenţia
interioară a unei persoane, explică Pennebaker. De multe ori,
persoanele care folosesc „eu” sunt auto-reflexive,
însă pot fi totodată nesigure, afectate de durere fizică sau
emoţională sau purşi simplu pot încerca să facă pe plac
altcuiva.
Dr.
Pennebaker şi colegii săi au efectuat cinci studii care doreau
să arate cum dezvăluie folosirea pronumelor poziţia relativă a unei
persoane. Cercetarea a fost publicată luna trecută în Journal
of Language and Social Psychology. În toate cele cinci studii, persoanele
care aveau un statut mai ridicat foloseau „eu” mai puţin.
Rezultatele studiilor
contrazic credinţa populară, ce afirmă căpersoanele care folosesc
des „eu” sunt oameni plini de ei, poate chiar narcisişti.
„Eu” este un cuvânt
mult mai puternic decât realizează oamenii. El schimbă percepţia
într-o conversaţie într-atât de mult, încât specialiştii în consiliere
maritală sugerează oamenilor să folosească„eu” în
loc de „tu” atunci când se ceartă cu partenerii sau când
discută ceva emoţional. Cuvântul „eu” este considerat mai
puţin acuzator (aşadar, „eu mă simt neauzit” ân loc
de „tu nu mă asculţi niciodată”).
„Lumea crede, în
mod eronat, că oamenii care sunt încrezători, au putere şi un statut
ridicat tind să folosească «eu» mai mult decât oamenii care au un
statut redus”, spune dr. Pennebaker, autorul cărţii "The
Secret Life of Pronouns".
„Acest lucru este
complet greşit. Persoana cu un statut ridicat se uită la lumea din jurul
său, pe când omul cu un statut scăzut se uită la el însuşi”, adaugă specialistul.
Aşadar, cât de des ar
trebui să folosiţi „eu”? Mai des — pentru a părea
mai umil (şi pentru a nu părea critic când vorbiţi cu partenerul de cuplu? Sau
mai rar — pentru a părea mai sigur pe sine şi mai autoritar?
Dr. Pennebaker
recomandă „mai degrabă mai des”,
însă afirmă că ar trebui să încercăm să îl spunem în
acelaşi ritm cu partenerul, pentru a menţine un echilibru în relaţie.
În primul studiu
efectuat de cercetător, studenţii de la şcoalăde afaceri au fost împărţiţi
în 41 de grupuri de patru persoane, de sexe diferite, ce au fost rugate
să lucreze ca o echipă pentru a îmbunătăţi relaţiile cu clienţii ale
unei companii fictive. O persoanădin fiecare grup era desemnată aleatoriu
să fie liderul. Care a fost rezultatul? În cazul liderului, „eu”
reprezenta 4,5% din cuvintele folosite, pe când în cazul celorlalţi „eu”
reprezenta 5,6% din cuvintele folosite. De asemenea, liderii foloseau „noi” mai
des decât persoanele conduse.
În cel de-al doilea
studiu, 112 studenţi la psihologie au fost împărţiţi în grupuri de câte
două persoane de acelaşi sex. Perechile lucrau împreună la rezolvarea
unor serii de probleme complexe. Toate interacţiunile aveau loc online. Nimeni
nu avea un rol de lider, dar participanţii erau întrebaţi la finalul
experimentului cine credeau căavea putere şi statut. Cercetătorii au
descoperit că pe măsură ce persoanele erau percepute de participanţi
drept mai puternice, cu atât acestea foloseau mai puţin cuvântul „eu”.
În cel de-al treilea
studiu, 50 de perechi de persoane discutau informal, faţă în faţă,
punându-şi întrebări pentru a se cunoaşte, caşi cum s-ar fi aflat la o
petrecere. Atunci când participanţii erau întrebaţi cine avea un statut mai
ridicat sau mai multă putere, ei sărăspundă la fel, iar persoana
indicată folosise „eu” mai puţin.
În cel de-al patrulea
studiu, cercetătorii au analizat emailuri. Nouă persoane au oferit
cercetătorilor toate emailurile trimise şi primite în care interacţionau
cu alte 15 persoane. Participanţii spuneau apoi cât de puternici se simţeau
faţă de fiecare dintre cele 15 persoane. În fiecare schimb, persoana cu un
statut mai ridicat folosea „eu” mai puţin.
Al cincilea studiu
era cel mai neobişnuit. Cercetătorii au analizat emailurile colectate de
guvernul american de la armata irakiană şi care fuseseră dezvăluite
publicului în cadrul proiectului Iraqi Perspectives. Cercetătorii
au ales în mod aleatoriu 40 de corespondenţe. În fiecare caz, persoana cu un
grad militar mai ridicat folosea „eu” mai rar.
Pennebaker
afirmă că oamenii îşi elimină „eu” din vocabular
fărăa fi conştienţi de acest lucru. „Dacă sunt persoana cu un rang
mare, mă gândesc la ce trebuie tu să faci. Dacă sunt persoana cu
rang mic, sunt mai umil şi mă gândesc «ar trebui ca eu să fac
asta»”, spune specialistul.
Pennebaker
afirmă că multe categorii de persoane folosesc foarte mult
cuvântul „eu”: femeile (care sunt de obicei mai reflexive
decât bărbaţii), persoanele care simt în largul lor să discute subiecte
intime, persoanele tinere, persoanele grijulii şi totodată persoanele
anxioase şi deprimate. În mod surprinzător, narcisiştii nu folosesc„eu” mai
des decât alte persoane.
Cine
evită să folosească „eu”, în afara oamenilor cu un
rang mare? Persoanele care ascund adevărul. Evitarea acestui pronume este o
formă de distanţare.
Cercetătorii au
analizat limbajul folosit pe Twitter de către Dzhokhar Tsarnaev, suspectul
atentatului cu bombă de la maratonul din Boston. Pe măsură ce data
atentatului se apropia, Tsarnaev folosea din ce în ce mai puţin cuvântul „eu”, aratăcercetarea
realizată de Brittany Norman de la Midwestern State University şi
de Pennebaker.
Toate aceste
cercetări l-au condus pe dr. Pennebaker la următoarea concluzie: „Ar trebui
să folosim «eu» în acelaşi mod în care folosim vitezometrul unui automobil
– ca o măsură de feedback pentru propia persoană. Sunt sincer? Sunt
cinstit? Această măsurătoare ne va permite să ne cunoaştem mai bine”.
.jpg)
