Iubirea e altarul in care punem speranta. Stam tacuti si
ascultam iubirea noastra. Ce putem face sa intelegem din tacere ? As vrea sa ma
prefac in floare ca sa fac parte din gradina ei. Trandafirii sa aiba culoarea
ochilor mei si sa-i transmita caldura sufletului meu. Aceasta banca ne asteapta
tacuta sa-i dam viata cu suflarea noastra. Sa simtim izvorul apei reci, cum ne
racoreste sufletul. Intra in inima mea si tare mi-e greu sa nu te pastrez. Sa
nu pot uita promisiunile ce mi le-ai propus!... Jocul tau aduce implinire,
nu?... Cu rabdare si intelepciune voi trece si eu peste podul sperantei. Dar ma
intreb: Oare acest drum duce la tine?... Aici este? Mie imi place si vreau sa
fac parte din el. Privesc prin fereasta la peisajul care ma cheama spre
fericire. Ma regasesc in colorile si parfumul florilor. Oare de ce nu vrem sa
ne apropiem de ele cu dragoste?... Si in locurile triste putem gasi frumusetea.
Daca nu, ... macar imbrac-o!... Imagineazati casa ta imbracata cu flori care te
cheama la ele. Cele mai frumoase pasari vor ciuguli fericite in gradina ta. Si
Doamne cata liniste in jur!... Zambeste si canta!... In diminetile racoroase
fa-ma sa simt ca tu existi si pentru mine. Primeste-ma in casa ta, te rog
frumos!... Promit sa-mi las bocancii in hol... Speranta mea este ca acest loc
minunat ma asteapta Spune-mi te rog ca fac parte din el!... Mi-o doresc!!! Voi
merge pe acest drum, care duce la tine.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu