Acum eu ma despart de toate, ma despart de-acest pamant... si trist ma indrept spre moarte,veti trai cum va doriti si singuri o sa va convingeti , POATE o sa va amintiti de mine si dureros poate o sa plangeti . Apoi , cand vreodata veti suferi cum si eu am suferit o sa sarutati tarana mormantului meu dorind sa imi spuneti ceva dar stai eu voi fi invelit in acea tarana iar sufletul imi va fi in nori . Veti fi raniti cu lacrimi de amintiri si iubire . Am baut paharul suferintei pana la fund …nu a mai ramas nimic , timpul este acum … voi fi tarana – zambi-voi rece si strain deacolo din mormant . Un zambet trist pe fata-mi plange- Adio, deci, si mult succes! Nu ma caiesc, c-am adunat în suflet si noroi- dar ma gandesc . Pierdut în gara asteptarilor, printre sine ruginite, nu mai cred în zambetul destinului, de a mai vedea lumina din întunericul noptii

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu