De-o fi sa mor,sa nu ma plangi, Sa canti iubirea ce s-a stins Si galbeni trandafiri sa-mi pui Pe ochii mei ce s-au inchis. De am sa plec si n-am sa vin La pieptul tau cu drag sa-ti cant, Sa nu ma cauti ci s-asculti Voi fi o batere ce vant. De n-am sa trec pe strada ta In noptile tarzii de vara, Tu sa privesti din cand in cand... Cerul Vo fi o mica stea polara. Si daca drag eu ti-am fost Si dor iti va fi candva de mine Sa te gandesti la ce-i frumos Si tandru, la iubirile senine
sâmbătă, 11 august 2012
Cautare
...Cauti cu infrigurare un colt de lume, o oaza de liniste, in care sa-ti implinesti visul de devenire: o casa, o masina, o mobila, o jucarie...Poate ca odata asezat, din valtoarea unor fapte, te incearca odihna de dupa lupta...Inchizi ochii a multumire, a liniste, a impacare...Visuri,visuri...Dansuri ale ploii, locuri rasfrante-n minte, visuri ,visuri...Si, totusi, te-ncearca sub pleoape o zbatere, in trup un spasm, in minte un freamat: Caii Albi Ai Sperantei, Ai Iubirii...tropotesc salbatic in inima ta, ravashesc amintirea...Poate ca vor sa-i urmezi pe-aceeashi carare spre inaltimi,...poate ca vor sa visezi la aceleasi departari - hranindu-i cu jeraticul sperantzelor tale...Poate ca sufletul, din ratiuni necunoscute, adulmeca zbaterea nebunatica a cailor albi, puri, si te-ndeamna sa crezi...Sa crezi in iubire, sa crezi ca orice inceput poate deveni o poveste frumoasa, ca povestile sunt picaturile de roua din visuri, stropii de apa alungati din coama cailor albi...Si, daca poti sa mai crezi, urmeaza-ti visul!...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu