Ma gandeam la vise, la visele mele, la felul
cum realitatea in care traim, ne incurca foarte mult in realizarea viselor
noastre.
Din carti invatam sa visam sa ajungem cat mai
sus… Dar cat de sus? Pana si aici limitele ni le fixam singuri… chiar daca nu
ajungem la limita fixata si simtim ca nu avem nici o sansa, inca mai luptam.
Ma gadesc ca poate ar trebui sa nu mai visez
si sa-mi concentrez energia pe ceva mai realist. Sa nu-mi mai pierd timpul
visand si uneori sa nu-mi mai pierd timpul pe nimicuri.
Acum ma gandesc ca poate inca mai
trebuie sa inteleg ceea ce inima mea vrea mai mult, ca trebuie
sa-mi definesc bine visele pe care vreau sa le urmez si ca ceea ce visez
sa nu fie doar impulsuri de moment care sa-mi creeze emotii puternice,
dar care nu s-ar concretiza in nimic si ca vreau ca visele mele sa
se poata realiza aici pe Pamant pentru a-mi pastra echilibru.
Mereu visez la ceva, dar am si observat ca in
ultima vreme, ma opresc pentru a-mi asculta visele.
Ieri imi faceam griji pentru viitorul meu,
astazi ma ingrijorez pentru zilele ce vor veni… traim in incertitudine.
Un lucru am invatat , ca ceea ce este
bine pentru mine si ma face fericit, este sa obtin doar ceea ce cu adevarat am
nevoie . Nici mai mult nici mai putin. Este asa ca si cum, as merge la
magazin, as gasi haina perfecta care are dimensiunea perfecta, culoarea
perfecta, calitatea materialului perfect etc… as cumpara-o pentru ca ma simt
bine in ea, o pot folosi cu usurinta si ma poate ajuta sa-mi maschez defectele
care ar ramane secretul meu. E important sa port haina perfecta care ma
ajuta sa ma simt bine, decat sa port o haina poate la fel de frumoasa dar
in care nu m-as simti bine deloc. Asa e si cu visele, trebuie sa visez la
ceva de care cu adevarat am nevoie.
Acelasi lucru il vad si pentru sufletul
pereche…
Inca sunt ingrijorat pentru mine, dar stiu ca
am nevoie de mult curaj sa urmez directia pe care am pornit si ca nu ar trebui
sa-mi fac griji deloc. Stiu ca uneori drumurile pe care pornim in viata nu
intotdeauna sunt cele bune sau corecte pentru noi, dar avem nevoie de ele
pentru ca numai asa, strabatandu-le pe cele rele, vom gasi drumul
bun pentru ceea ce vrem noi. Ar trebui sa ma gandesc ca Dumnezeu ma
va ajuta sa-mi realizez visele si sa-mi gasesc pacea si ca daca voi fi
atent la semnele pe care le primesc in drumul meu aproape in fiecare zi,
voi sti pe care cotitura a drumului sa ma indrept pana sa ajung pe culme.
Inca nu sunt sigur daca gresesc ca-mi fac
griji sau este bine ca ma ingrijorez pentru ceea ce visez…
Sau poate ca am mai multa nevoie de
increderea in mine si in fortele mele.
Oare am de gand sa ma opresc sa mai visez?
Poate… intr-o zi !
Acum insa, ma bucur intr-un fel ca in
viata mea nu sunt numai zile frumoase, pentru ca numai asa imi pot tine
ochii deschisi.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu