luni, 14 ianuarie 2013

Draga soarta




“Draga soarta”
As vrea sa dau timpul inapoi, sa vad unde-am gresit, sa repar totul.. ca totul sa fie perfect! Stiu, ti-am permis prea multe, te-am lasat sa ma insulti, sa ma critici, si chiar sa ma schimbi.. recunosc, si eu ti-am gresit, dar de fiecare data mi-am recunoscut  vina, mi-am cerut mii de scuze, chiar daca greseam cu voia mea sau fara voia mea. Recunosc, nu-ti pot rezista, cat as fii de suparat nu ma parasesti, niciodata ! Cand te vad zambind, nu-mi mai trebuie nimic, ma simt asa implinit... Ador sa te privesc cand ma faci fericit... as sta cu tine tot timpul meu, nu mi-ar mai trebui nimic. Mi-am lasat familia, prietenii, si chiar pe mine m-am pus pe ultimul loc.. totul pentru tine ! Pacat ca nu apreciezi asta .. Vreau sa-ti deschizi ochii si sa-ti dai seama cate am facut pentru tine, si inca pot face, si sa apreciezi asta, vreau sa ma alinti, sa fie totul ca la-nceput, vreau sa ma iubesti pentru ceea ce sunt, vreau ca totul sa fie perfect, vreau sa ma iubesti
Nu am cerut niciodata nimic din ceea ce  as fi stiut ca nu pot oferi inapoi. Nu am vrut niciodata mai mult decat am putut da; principiul meu despre echitabilitate este bine definit si adanc inradacinat in sufletul meu. Am fost fair-play in orice imprejurare a vietii. Chiar as putea spune ca au fost situatii in care ‘gesturi’ mici m-au miscat pana la lacrimi si am cautat sa ‘raspund’ cu mult mai mult. Am vrut
si eu o raza de soare în decembrie, în cel mai aspru frig al anului. Am vrut si eu o zi perfecta, cu bucurii, nu doar cu lacrimi. Am vrut o scurta-mbratisare, si cu mireasma sa ma-nvalui. Am vrut sa fie realitate, nu un sirag de lacrimi si suspine


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu