Lectii de viata

1. Viața nu este dreaptă, dar este totuși bună.

2. Când ai dubii, fă următorul pas mic.

3. Viața este prea scurtă ca să nu te bucuri de ea.

4. Nu jobul va avea grijă de tine când ești bolnav. Prietenii și familia vor avea.

5. Nu cumpăra lucruri de care nu ai nevoie.

6. Nu trebuie să câștigi toate disputele. Fii cinstit cu tine însuți.

7. Plângi împreună cu cineva. Ajută mai mult decât să plângi singur.

8. E OK să te superi pe Dumnezeu. Poate face față.

9. Economisește pentru lucruri importante.

10. Când este vorba de ciocolată, rezistența e futilă.

11. Împacă-te cu trecutul ca să nu-ți strice prezentul.

12. E OK să-ți lași copii să te vadă plângând.

13. Nu îți compara viața cu a altora. Nu ai cum să știi despre ce este călătoria lor.

14. Dacă o relație trebuie să fie secretă, nu ar trebui să fii în ea.

15. Totul se poate schimba într-o clipită. Dar stai liniștit, Dumnezeu nu clipește niciodată.

16. Respiră adânc. Îți calmează mintea.

17. Scapă de tot ce nu îți trebuie. Dezordinea te va trage în jos în multe feluri.

18. Orice nu te omoară chiar te face mai puternic.

19. Nu e niciodată prea târziu pentru a fi fericit. Dar depinde numai de tine și nu de altcineva.

20. Nu accepta refuzul atunci când urmărești ceva ce iubești.

21. Arde lumânările, folosește cearceafurile bune, poartă lenjeria de ocazie. Nu le mai păstra pentru ocazii speciale. Astăzi este o zi specială.

22. Pregătește-te cât poți de bine, apoi lasă-te dus de val.

23. Fii excentric acum. Nu aștepta bătrânețea pentru a purta mov.

24. Cel mai important organ sexual este creierul.

25. Nimeni în afară de tine nu este responsabil cu fericirea ta.

26. De fiecare dată când ești într-o situație care pare dezastruoasă întreabă-te: va conta asta peste cinci ani?

27. Alege întotdeauna Viața.

28. Iartă, dar nu uita.

29. Ce cred alții despre tine nu este treaba ta.

30. Timpul vindecă aproape orice. Dă timp Timpului.

31. Oricât de bună sau de rea este o situație, se va schimba.

32. Nu te lua prea în serios. Nimeni altcineva nu o face.

33. Crezi în miracole.

34. Dumnezeu te iubește pentru ceea ce e El, nu pentru ce ai făcut sau nu ai făcut tu.

35. Fii prezent și bucură-te de viață cât de mult poți acum.

36. A ajunge bătrân e mai bine decât alternativa – a muri tânăr.

37. Copiii tăi au o singură copilărie.

38. Tot ce contează la sfârșit este ceea ce ai iubit.

39. Ieși afară în fiecare zi. Miracolele te așteaptă pretutindeni.

40. Dacă ne-am pune toți problemele în saci și le-am vedea pe ale celorlalți, ne-am lua repede sacii noștri înapoi.

41. Invidia este pierdere de timp. Acceptă ceea ce ai deja, nu ceea ce crezi că ai nevoie.

42. Partea mai bună abia urmează să înceapă.

43. Indiferent cum te simți, ridică-te, aranjează-te și fii prezent.

44. Creează. Produ ceva.

45. Viața nu vine legată cu o fundă, dar e totuși un cadou.

Soferii si politia

Dupa cum relateaza ziarulevenimentul.ro, acestea sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un politist atunci cand va opreste:

1. Trebuie sa se prezinte (ai dreptul sa-i ceri legitimatia, sa ti-o arate).
2. Sa-ti spuna motivul opririi(care este motivul: filtru organizat si ce cauta ei, sa zicem, alcool, benzina sau dude).
3. Daca este filtru, ai dreptul sa ceri ordinul de serviciu in care trebuie sa se regaseasca data si intre ce ore au voie sa faca filtru, strazile pe care actioneaza si numele persoanelor care participa din echipaj.
4. Actele se cer pe un motiv(legea nu mai permite sa se opreasca masini si apoi sa se caute motive de amenda).
5. Deci, la oprire, se comunica soferului motivul si nu poti fi sanctionat decat pe acel motiv(asta daca nu cumva ai portbagajul plin cu arme si doua cadavre legate la spate).
6. La amenda ai doua locuri unde semnezi: unul prin care recunosti fapta si al doilea ca iei la cunostinta de amenda, deci puteti sa semnati ca luati la cunostinta de amenda dar sa nu recunasteti fapta, si sa-l convocati la tribunal sub asistenta juridica pe dumnealui.
7. CEL MAI IMPORTANT: ori de cate ori aveti un necaz cu politia, fie noapte, fie zi, puteti sa sunati la 112(Apel National de Urgenta) si sa spuneti ca sunteti abuzat de echipajul care v-a oprit.
8. Fiti intelegatori cu politistul, totusi sta pe strada de atata timp (asta daca nu incepe sa abereze), sunt, mai nou. Politistii de pe radare nu mai au voie sa dea filmul inapoi. Deci, daca va opresc si stiti ca nu ati comis-o prea rau, le cereti ferm sa va arate:

A. Legitimatia care atesta ca au dreptul de a lucra pe masina de radar care sa aiba vizele la zi.
B. Copie dupa certificatul metrologic al aparatului radar cu modelul si seria aparatului.
C. Legitimatia care atesta faptul ca are dreptul de a conduce masina ministerului de interne, legitimatie care sa fie vizata.
D. Daca mai fac scandal, le cereti sa va arate „ordinul de serviciu”. Este un fel de foaie de parcurs in care scrie unde au voie sa isi desfasoare activitatea respectiva.

Aceste acte trebuie sa fie intotdeauna asupra agentului de pe radar, dar faptul ca-l mai intrebi de ele de cele mai multe ori duce la un simplu avertisment pentru tine, pentru ca… ghiciti? De multe ori, aceste acte nu prea se gasesc asupra echipajului.

Plang ...dar nu ma plang

Este frumos să simți libertatea, cum la fel de frumos e să simți și atașamentul. Este frumos să fii singur, dar în același timp să fii îndrăgostit și să te poți dărui unei singure persoane. Aceasta este libertatea.

Observ din ce în ce mai des că libertatea în relații este înteleasă gresit, iar cei care o oferă nu fac altceva decât să se distanțeze, să fugă de tot ce ar înseamna în adevăratul sens o relație. Le e frică și astfel își cenzurează propriile sentimente. Bărbații fug de cuvinte și gesturi tandre, în timp ce femeia fuge de ideea de posesiune. O sperie atât de mult gândul că își va pierde identitatea și va urma să se simtă ciudat în momentul în care va atrage priviri sau va trebui să refuze atenția celor din jur. Iși dorește să fie liberă, dar în același timp protejată și iubită, ascultată și înțeleasă.

La fel se întâmplă și în cazul bărbaților, își doresc să aibă propria libertate, dar în același timp tânjesc dupa atingerea caldă a unei femei pe care să o simtă aproape nu doar când pun capul pe pernă, ci și când se trezesc dimineața. Au nevoie și de ieșirile cu baieții fără să fie certați când se întorc, precum și de serile romantice alături de persoana iubită.

Când vom înțelege toate acestea nu ne vom mai distruge propria libertate ci o vom întelege. Nu vom clădi în jurul nostru ziduri, ci poduri care sa ne lege. Vom înțelege libertatea oferită unui celuilalt ca pe o călatorie în sufletul celuilalt. Îi dăm libertatea persoanei de lângă noi să călătoreasca prin sufletul nostru, fiind siguri ca va găsi multe parți atinse de trecut, dar pe care le va ajuta să se cicatrizeze mai repede. Îi dăm libertatea de a spune pas la fiecare intersecție a străzilor sufletului nostru și avem încrederea că își va dori să meargă mai departe.

Este atât de frumos să întelegem libertatea și să o și oferim. Să înțelegem că într-o relație la fel ca și în viața există suișuri și coborâșuri, că uneori simțim că ne dorim o relație profundă și uneori apare dorința de a fi singuri. Există perioade când ne focalizam atât de mult asupra partenerului, urmate de perioade în care simțim nevoia de regăsire, ca mai apoi să apară din nou dorința de a te dărui cu totul persoanei dragi. Să nu uităm că dorința de iubire se naște adesea în momente de singurătate. Relația e ca o melodie, în care pentru a ajunge din nou la momentul cel mai sublim e nevoie de o pauză, nu de o pauză de iubire, ci de o pauză de regăsire a propriei persoane.

Invățați să construiți o relație matură între voi și nu construiți ziduri, deoarece o să începeți să vă simtiți sufocați fiecare, o să vă impiedicați unul de celălalt, o să suferiți si tot ce vă v-a mai ține împreună va fi teama de singurătate. Nu alegeți această cale și întelegeți libertatea celui de lângă voi pentru a nu ajunge la concluzia că v-ați simți mai bine singuri.

După un timp va reapărea dorința de a împărtăși ceea ce simțiți și cu altcineva, ritmul melodiei inimii tale va crește  din nou în intensitate și îți vei dori să fie ascultată de cineva. Cum ar fi dacă am întelege toate aceste aspecte și am întelege corect libertatea într-o relație înainte de a distruge ce am construit?

Învațați să vă iubiți și să vă ascultati melodia, atât a voastră, cât si a celuilalt și să înțelegeți că atunci când cel de lângă voi va dori să rămână singur, nu înseamnă că vă respinge. De fapt chiar iubirea voastră a a fost cea care a făcut-o  să aibă nevoie de câteva clipe de singurătate.

Fiecare trebuie să îi ofere celuilalt momente de regăsire, momente de libertate în adevăratul sens al cuvântului. Intodeauna în sufletul omului se va da o luptă între a se dărui celui de lângă el și a-și descoperi propria persoană. Tot ce trebuie să facem e sa simțim ritmul melodiei, a noastre, a partenerului și a celei comune. Fiecare cuplu are o melodie pe care inimile vibrează împreună, dar există și acea melodie proprie pe care o întelegi doar tu.

Dacă vom înțelege această libertate atunci vom construi între noi poduri și nu ziduri.

Omul este liber și doar iubindu-l necondiționat pe cel de lângă noi îl vei putea avea pe tot parcursul vietii, în caz contrar doar îl vei impiedica din drum. Se va abate temporar, îl vei intarzia, dar dar nu îl vei putea opri.

Iubirea sinceră e cea care îți acordă libertatea de care ai nevoie și te ajută să fii tu însuți pe tot parcursul vieții, ea îți oferă atât șansa de a te simți ca un suflet în doua trupuri, cât și libertatea de a te căuta și regăsi pe tine insuți.

Esti cat de fericit vrei tu sa fii

Cei mai multi oameni se gandesc la fericire ca la o chestiune egoista: ”Vreau sa fiu fericit – si vreau sa fiu fericit pentru mine”. As vrea sa sugerez ca, de fapt, fericirea este, de departe, mai mult decat o dorinta egoista. De fapt, ea este o obligatie morala.

Stiu ca cei mai multi oameni nu s-au gandit niciodata la fericire in felul acesta. O buna parte din viata nici eu n-am facut-o. Credeam ca fericirea, si mai ales cautarea ei, era ceva ce tine doar de fiecare in parte.

Dar nu e asa.

Daca esti sa nu fericit, si mai ales, daca te comporti sau nu ca om fericit are legatura cu altruismul, nu cu egoismul, pentru ca tine de cum afectezi vietile celor din jurul tau. Si asta face din fericire o problema de morala.

Intrebati pe oricine care a fost crescut de un parinte nefericit daca fericirea este sau nu o chestiune morala si va asigur ca raspunsul va fi ”da”. Nu este deloc placut sa fii crescut de un parinte nefericit sau sa fii casatorit cu o persoana nefericita sau sa fii parintele unui copil nefericit sau sa lucrezi cu un coleg nefericit.

Fericirea noastra ii afecteaza pe ceilalti profund. Din acest motiv, fericirea este o obligatie morala. Suntem obligati, din punct de vedere moral, macar sa actionam ca fiind cat de fericiti se poate – chiar daca nu ne simtim fericiti.

Oamenii nu trebuie sa se lase condusi de sentimente deoarece nu felul in care ne simtim ii afecteaza pe ceilalti, ci modul in care actionam.

O stare de spirit proasta poate fi foarte bine asemanata cu o respiratie urat-mirositoare. De ce ne spalam pe dinti de mai multe ori pe zi? Nu doar din ratiuni de igiena, ci si pentru ca vrem sa avem o respiratie placuta pentru oricine intra in contact cu noi.

Acelasi lucru este valabil si cand vine vorba de starea noastra de spirit. O dispozitie proasta ar trebui privita exact o respiratie urat-mirositoare. De ce sa imi provoci mie un disconfort? Sau de ce sa iti provoc eu tie un disconfort? Nu e deloc corect. De asta trebuie sa actionam ca fiind cat de fericiti se poate, cat de des se poate.

Si aproape oricine poate face asta. Indiferent cat de nefericit te poti simti intr-un anumit moment, poti si trebuie sa iei o decizie despre cum te vei comporta. Poate ca nu putem controla sa ne simtim tristi sau fericiti, dar suntem liberi sa decidem daca vom arata celor din jur o mina vesela sau una trista.

Asta nu inseamna ca nu ne impartasim sentimentele si emotiile cu prietenii cei mai apropiati sau cu partenerul de viata. Bineinteles ca o putem face: ”Stii? Sunt foarte trist. Am avut o problema la munca astazi. Am o problema in casnicie. Am o problema cu copilul. Am probleme cu parintii.”

Dar nu trebuie sa provoci, cu nefericirea ta, o stare proasta celor din jur. Asta e cu totul alta poveste.

Toti avem capacitatea sa controlam felul in care ne exprimam, indiferent cum ne-am simti. Va pot demonstra. Imaginati-va ca cineva se comporta urat cu partenerul de viata, iar in acel moment cineva suna la usa. Ati observat vreodata cat de frumos se va purta aceasta persoana cu noul-venit? Cum de  fost posibil ca – intr-o secunda – acea persoana sa treaca de la se purta mizerabil cu partenerul de viata la a actiona cordial fata de noul-venit? Evident, putem sa ne controlam dispozitia.

Sau ce spuneti de alt exemplu? Sa zicem ca esti, cronic, intr-o stare de spirit neplacuta si v-as oferi zece mii de dolari pe saptamana sa nu mai fiti intr-o dispozitie proasta. Credeti ca asta v-ar face sa va schimbati dispozitia? Eu cred ca da.

Si, daca e sa fiu sincer, avem chiar si puterea  de a modifica felul in care ne simtim, nu doar modul in care actionam. Abraham Lincon a spus odata casuntem cat de fericiti decidem sa fim. Si asta e ceea ce ar trebui sa decidem. Sa fim fericiti este bine pentru noi si este ceea ce datoram si celor care exista in vietile in noatre.

Sa devii fericit este de fapt o consecinta a faptului ca te comporti ca si cum ai fi fericit: cu cat ne exprimam mai mult ca fiind fericiti, cu atat devenim mai fericiti. Credem ca actiunile noastre sunt determinate de sentimentele pe care le avem. Dar avem puterea sa obtinem exact opusul – sa ne construim sentimentele in functie de actiunile pe care le intreprindem. Ar trebui ca felul in care ne comportam sa ne influenteze sentimentele mai mult decat permitem sentimentelor sa ne influenteze comportamentul.

Deci, da, intr-adevar avem o obligatie morala sa fim fericiti sau, macar, sa actionam ca si cum am fi. Cei fericiti fac lumea un loc mai bun, in timp ce nefericitii o fac mai rea. Fericirea este o chestiune foarte importanta. Lincoln avea dreptate, suntem cat de fericiti decidem sa fim: e timpul sa luam aceasta decizie.

FRAZE PE CARE NU LE VOR SPUNE NICIODATĂ OAMENII INTELIGENȚI

Dacă nu ești cel mai bun interlocutor atunci când te angajezi într-o discuție, poate ar trebui să înveți de la cei care știu mereu ce trebuie să spună și ce nu. Este vorba despre persoanele care se pot lăuda cu relații bune în toate cercurile, datorită competențelor lor de comunicare.

Iată care sunt frazele pe care niciodată persoanele inteligente nu le folosesc într-o conversație.

”Arăți obosită!”

Persoanele obosite nu sunt niciodată atrăgătoare, au ochii roșii, cearcăne și păr ciufulit. Nu s epot concentra, motiv pentru care sunt ușor de indispus. Nimeni nu ar vrea să audă că arată pe cât de rău se simte.

Spune în schimb: ”E totul în regulă?”. Majoritatea oamenilor care îi ”complimentează” astfel pe cei din jur vor, de fapt, să ajute, însă nu reușesc să-și exprime corespunzător dorința. Dacă întrebi persoana din fața ta cum se simte o determini să-și împărtășească problemele, chiar și soluțiile, în cazul în care nu le poți deduce tu. Atunci poți începe să faci o faptă bună.

”Uau, ai slăbit mult!”

Această frază care se vrea a fi un compliment are efect tocmai invers. Nu spui altceva decât că persoana care a topit kilogramele a arătat foarte rău.

Spune în schimb: ”Arăți fantastic!”. Este cea mai sigură propoziție pe care o poți rosti în cazul unei persoane care a slăbit.

”Erai prea bună pentru el”

Spunându-i acest lucru unei persoane care tocmai a ieșit dintr-o relație, mai ales dacă este vorba de o legătură de lungă durată, nu faic decât să-i transmiți că a făcut de la bun început o alegere proastă, că are gusturi nepotrivite și că tu, crezând acest lucru, nu ai încercat să o avertizezi.

Spune în schimb: ”El are de pierdut”. Este o frază prin care îți pot sprijini prietena într-un mod optimist și entuziast, fără să critici în vreun fel pe cineva.

”Mereu faci…” sau ”nu faci niciodată…”

Este o frază menită să eticheteze un anumit comportament. Nimănui nu-i place să fie criticat, dar mai ales să audă o astfel de formulare.

Spune în schimb: Pur și simplu spune-i, punctual, persoanei din fața ta că ai o problemă cu ceea cea făcut.

”Arăți bine pentru vârsta ta”

Este nepoliticos să amintești unei persoane în etate că are o anumită vârstă.

Spune în schimb: ”Arăți bine!”. Este un compliment care nu încadrează persoana căreia îi este adresat într-o anumită categorie.

”Baftă!”

Este o urare de bine, însă denotă faptul că persoana căreia îi este adresată are nevoie de o intervenție externă (eventual a Divinității) pentru a reuși. Îi dați impresia spunând asta că nu poate avea succes în acțiune ape care vrea să o întreprindă prin forțele proprii.

Spune în schimb: ”Știu că poți reuși”. Este o încurajate mult mai valoroasă decât mult uzitatul ”Baftă!”.

Politetea costa

Daca nu putem sa fim buni, sa incercam sa fim macar politicosi

Sa fii politicos pare desuet. Sau, cel putin, e incomod. E mai usor sa spui ce vrei, sa faci ce simti, sa nu te incorsetezi in norme si etichete sociale, asezand toate aceste gesturi sub umbrela cuprinzatoare a "libertatii de exprimare".

"Nu mai suntem in secolul XIV !", ma vor apostrofa unii.

Nu, nu o sa fiu un snob care proslaveste maniere aristocrate, care, poate (doar poate!) nu isi mai au locul in lumea "moderna" in care traim. Desi, sincer va spun, nu vad cum ar putea ele sa strice. In fine, inteleg ca barbatii nu mai saruta maini (desi, femeile se  coloreaza in obraji de fiecare data cand li se intampla asta), ca biletul de multumire pentru un cadou sau o cina este din alte vremuri sau ca vizitele nu se mai anunta intotdeauna (doar suntem prieteni buni,  nu-i asa?). Inteleg perfect ca lumea s-a schimbat, ca ne putem permite astazi gesturi care altadata s-ar fi considerat necioplite.

E drept. Societatea s-a schimbat, dar cine spune ca a si evoluat?

In anii pe care i-am petrecut m-au frapat de multe ori (la inceput mai mult, apoi din ce in ce mai palid) micile gesturi de politete care… lipseau.  Si pornesc cu exemplele de la cei mai multi vecini ai mei care nu saluta decat daca ii saluti (si, chiar si atunci, te saluta cu zgarcenie – numai cu jumatate de gura – si te privesc incruntati, semn clar ca nu le place sa intre in vorba cu straini, fie ei straini cu care impart un perete, un lift, acelasi aer inchis de bloc).

As putea sa continui cu imbulzeala din autobuz, cand oamenii se calca la propriu in picioare, dar nimeni nu se sinchiseste de un "pardon" sau un "va rog sa ma scuzati".

Sa inchei cu ignoratul "multumesc", pe care-l aud destul de rar, dar totusi mai des decat pe prietenul lui "cu placere"?

Apropo, de "te rog" mai stie cineva ceva?

Acum m-am mai obisnuit putin cu starea de fapt si mi-am domolit din asteptarile la acest capitol. Ca sa ma protejez pe mine, pana la urma, de nervi gratuiti si de niste frustrari in plus. Si ce greseala am facut. Cand te obisnuiesti sa ceri putin, primesti putin.

Cu toate astea, sa oferi locul in metrou unei persoane mai in varsta mi se pare elementar (nu intotdeauna ti se multumeste pentru gest, dar cine sta sa contorizeze?). Sa spui "imi cer scuze" daca ai lovit din greseala cu geanta (nu mai vorbesc de cosul cu cumparaturi) o persoana e minimul de curtoazie sociala pe care il pot accepta. Mi se pare firesc sa saluti cand intri intr-o incapere sau sa ajungi la timp la o intalnire.

Imi este tot mai clar ca politetea devine din ce in ce mai mult o cenusareasa. Dar, la fel ca Cenusareasa, si politetea se poate transforma - chiar daca nu peste noapte - dintr-o fata ignorata in regina balului. In poveste, era nevoie de putina magie. In cazul nostru e poate mai simplu de atat. Nu avem nevoie decat de dorinta de a incepe si determinarea de a continua.

Haideti sa nu mai uitam de acele cuvinte simple, care ar trebui spuse mai des: "buna!", "multumesc!", "te rog!", "pardon!", "va doresc o zi buna!", "ma scuzati!" (putem sa le insotim de un zambet, ca sa nu se simta singure). Nu dureaza decat o secunda sa le rostim, dar efectul lor e terapeutic sau contagios, depinde de situatie. Daca nu se vindeca oamenii de impolitete cand vad la altii politete, poate macar se molipsesc.

Daca nu putem sa fim buni, sa incercam sa fim macar politicosi, spunea Nicolae Steinhardt in Jurnalul fericirii. Poate sa-l contrazica cineva?

La final, nu uitati ca lipsa de politete costa.

Iată ce se întâmplă

Înghițirea spermei în timpul actului sexual are atât beneficii cât și riscuri. Însă, poți să te bucuri de nectarul din prunele partenerului tău dacă el este perfect sănătos și nu este purtător de boli cu transmitere sexuală.

Deși pentru multe femei înghițirea spermei în timpul sexului oral, reprezintă un subiect tabu și chiar de ne conceput, trebuie să știi că poți avea parte de plăceri nebănuite dacă decizi să faci acest lucru.

Indiferent că te atrage sau nu o asemenea experienţă, este important să ştii ce riscuri şi beneficii sunt corelate cu înghiţirea spermei.

Dacă înghiți sperma nu vei rămâne gravidă, dar poți contacta HIV dacă partenerul tău este seropozitiv.

Sau poți lua alte boli produse de chlamydia, sifilisul, gonoreea, herpesul sau HPV, un virus extrem de periculos.

Unele femei nu înghit sperma pentru că sunt alergice la componentele lichidului seminal și ale spermatozoizilor.

Medicii recomandă ca înghiţirea spermei să fie practicată doar cu un partener stabil, care este cu analizele la zi.

Însă, înghițirea spermei are și beneficii nebănuite. Potrivit unui studiu, lichidul seminal are un efect antidepresiv. Femeile care înghit sperma se bucură de beneficiile substanţelor nutritive şi îşi micşorează riscul apariţiei depresiei.

Cercetătorii susţinând că aceste beneficii provoacă dependenţă, din pricina substanţelor conţinute de lichidul seminal.

Femeile care fac sex oral, fără să se retragă în momentul ejaculării, îşi dimunează riscul de a face Preeclampsia, o boală care apare în urma creşterii tensiunii sangvine şi care are o anumită incidenţă în cazul femeilor însărcinate.

Lichidul seminal îţi oferă substanţe nutritive întrucât conţine aproximativ 150 de mg proteine, 6 mg lipide, 11 mg carbohidraţi, 3 mg colesterol şi multe alte substanţe nutritive ca: zinc, potasiu, vitamina C şi B, calciu, acid citric, creatină, fructoză, acid lactic, magneziu, fosfor, sodiu şi seleniu.

Printre beneficiile substanţelor amintite se numără şi fortificarea sistemului imunitar, întreţinerea ţesuturilor, a muşchilor și albirea dinților.