miercuri, 12 septembrie 2012


Strada care duce la viata nu este dreapta! Exista o curba numita "Slabiciune", o alta numita "Tristete" si cauciucuri sparte numite "Deziluzii". Dar cu un motor numit "Vointa", o asigurare numita "Credinta" si un sofer numit "Prieten" poti ajunge intr-un loc numit "Paradis" !!!.....iubeste viata pentru ca este singurul cadou ce nu-l vei primi de doua ori.... viata este ca o floare, fiecare zi ce trece, e o petala ce cade..... viata este ca o partida de sah...pentru a castiga trebuie sa sacrifici ceva..... o persoana fara prieteni este ca o carte fara pagini..... batranetea este timpul in care scad sperantele si cresc amintirile..... durerea se uita inapoi, frica se uita in jur si credinta se uita in sus!!!
 Vrei să mă cunoști? Nu îmi privi chipul și nu trage concluzii după câteva cuvinte pe care le rostesc. Nu îmi evalua inteligența și maturitatea dupa vârstă, nici după studii și nici după condiția mea socială. Nu mă privi prin prisma lucrurilor pe care le am, pentru că acestea nu arată că am tot ce îmi trebuie, dar nici că duc lipsuri.
         Nu asculta povești despre mine și nu mă privi prin ochii altora, pentru că fiecare mă vede diferit și prea puțini mă văd așa cum sunt cu adevărat. Nu îmi cataloga sensibilitatea, moralitatea și valorile în funcție de greșelile din trecut, pentru că nu cunoști conjuncturile care au dus la înfăptuirea acelor greșeli.
          Nu mă judeca după oamenii din anturajul meu pentru că există motive pentru care aceștia fac parte din viața mea, pe unii dintre ei neavând dreptul să-i aleg.
         Vino și trăiește alături de mine o perioadă de timp. Să vezi tot ce mi se întâmplă, tot ce fac și tot ce îndur. Vino să îmi vezi nemulțumirile și frământările interioare. Vino să vezi de câte ori sunt neîndreptățit. Vino să îmi vezi toate starile, de la bucurie până la tristețe adâncă. Vino să vezi cum râd atunci când ar trebui să plâng și cum alin durerile altora, în timp ce durerile mele mă sufocă.
         Vino să vezi la câte trebuie să renunț și câte îmi refuz, de multe ori din dragoste pentru alții. Vino să vezi cum greșesc și câte regrete adun, dar și cât de mult iert.    
        Vino să îmi cunoști temerile și să vezi cum sunt supus eșecului, în ciuda tuturor eforturilor pe care le fac. Vino să îmi cunoști universul, trecutul și visele                        Vino să vezi cum primesc doar o parte infimă din iubirea de care am nevoie și pe care o merit. Vino să vezi cât dăruiesc și cât primesc înapoi...

duminică, 9 septembrie 2012

Moto

Alege mai bine sa iubesti decat sa urasti…
 Alege mai bine sa zambesti decat sa te incrunti…
Alege mai bine sa zidesti decat sa darami…
 Alege mai bine sa perseverezi decat sa renunti…
 Alege mai bine sa lauzi decat sa barfesti…
 Alege mai bine sa vindeci decat sa ranesti…
Alege mai bine sa oferi decat sa iei…
Alege mai bine sa actionezi decat sa amani…
Alege mai bine sa ierti decat sa te razbuni…
 Alege mai bine sa te rogi decat sa disperi...

sâmbătă, 8 septembrie 2012


E atata liniste in jur incat............doare.Nu se intampla nimic, si atunci ,fiecare celula din corp daca ar putea-o face ar tipa. Astepti parca sa se intample ceva..dar.....nimic. Totul e....la fel. Ridici privirea.....cauti...tot nimic; sau poate e dar nu i-l vezi. Si atunci de unde atata neliniste ? Poate chiar nu e nimic; poate........totul.Cauti linistea in tine dar vai....acolo e Furtuna. De ce ? sau.pentru ce? sau pentru cineva anume? Nu-ti poti raspunde; Cine poate sti? Incerci sa te aduni.....nu reusesti;De ce?????? Esti Trist .................si ce? tristetea-i buna , e cea ce te-a calauzit .........o viata.Atunci chiar.....ce mai vrei? Bucurie????????? Fericire????? Unde sunteti? Ar trebui sa urmati ...........Tristetii..Oare??? Asa crezi? De ce ar fi de data asta , altfel ca pana-acum? Sau iarasi..........mai uitat........nu mi-ai pastrat un.....rand alaturi de ceilalti? Dar... haide: Fugi tristete!!................si eu? cu ce raman???????????????...................Cu linistea de-afara. privind..........sperand..........si asteptand.Ce???????..........Nici eu nu stiu ,dar daca aflu...........sigur o sa spun..............candva.........odata.........sau poate..........niciodata.

joi, 6 septembrie 2012

Amalgam de trairi, sentimente confuze...cioturi de fericire..crampeie de dragoste.Mari de lacrimi..paraie de lava fierbinte ce-ti curge prin vene( in chip de iubire); bucati de stanca pravalindu-se peste tine incercand sa te acopere, sa te sufoce cu amaraciune! Un petic de cer....o raza de soare....un capat de curcubeu.In zare se vad nori amenintatori de furtuna..Lumina-i prea departe....Clipe efemere cusute cu un amestec de amar...si tivite cu dragoste inselatoare..Suflet devastat;...contorsionat de durere, sfasiat de furtuni...rupt in bucati de amarul turnat in chip de dragoste.Cu sufletul zdrente, bantuit de fantomele celor ce ti-au trecut prin viata...cu inima franta-n doua; esti inca in viata Muritorule!

miercuri, 5 septembrie 2012


Privesc in Mine;si vad viata taiata in mii de felii.Doar cateva sunt taiate cu margini fine, restul…sunt taiate grosolan de parca un calau sadic ar fi jucat un joc demonic!Si-l continua..si taie, si sfasie, si sfarteca si nu-i pasa de ranile sangerande; nu-i pasa de nimic!Macar de ar taia pana la capat..sa se sfarseasca totul mai repede…dintr-o singura lovitura!Dar..nu;acel calau nemilos are si un nume; soarta sau destin cine stie?
Gandul ca sufletu-ti mie aproape, ma face sa indur cu stoicism si sa cred ca va veni si ziua cand acel calau se va satura,sau va abandona umilu-mi suflet si-mi va lasa macar o bucatica neatinsa care sa renasca alaturi de sufletu-ti precum pasarea Phoenix.Lasa-ti sufletul sa ma ajute sa ma vindec! Al meu…sau ceea ce a mai ramas din el i-ti apartine!

duminică, 2 septembrie 2012


Prietenia virtuală există ! Ea este ca o frumoasă grădină în care florile nu se ofilesc şi nu mor niciodată !!! Ea trăieşte şi rezistă în tăcere, la orice depărtare !
Prietenii virtuali nu se privesc în ochi, dar se recunosc după inima lor şi după starea pe care o transmit. Nu se văd la ei lacrimile, tristeţea, supărările ... 
Nu se văd nici surâsurile, bucuriile sau împlinirile, dar le găseşti, le simţi de fiecare dată, la fiecare în parte, intuite de tine sau spuse direct de ei !!!
Este nevoie doar de un singur lucru: SINCERITATE!!!

Cea mai infidele amanta a omului este speranta . 
Te inseala zilnic si totusi traiesti cu ea toata viata

Am stat ceva vreme si m-am gandit la viata mea. Va propun si voua sa faceti la fel si sa incercati sa va dati seama ce va doriti cu adevarat de la ea.
Cei mai multi dintre noi probabil ca incearca sa “se realizeze” in viata conform dorintelor pe care parintii si le-au exprimat de- a lungul anilor. Probabil ca toti stim celebra replica: “Macar de unde am ramas eu sa pornesti tu”.
Dar, oare unde au ramas parintii nostril? Ce si-au dorit pentru ei si, mai important, ce si-au dorit cu adevarat pentru noi?
Toti luam ad literam vorbele lor. In esenta insa, daca ne luam un ragaz si stam sa ne gandim real la ceea ce ne dorim (cu totii – parinti si copii) o sa avem surpriza sa constatam ca adevarul este altul.
Pot sa pun ramasag cu oricine ca parintii nostrii isi doresc pentru noi sanatate si fericire. Indiferent care ar fi forma de manifestare a acestora doua.
Eu, sincer, desi nimeni nu m-a obligat vreodata sa fac ceva ce nu-mi place, multi ani am alergat sa ajung in viata cineva, astfel incat sa-i fac pe parintii mei fericiti si sa fie mandri de mine.
In alta ordine de idei, am avut un moment de luciditate in care m-am intrebat real ce vreau EU de la mine.
Facem scoli multe, studii universitare, postuniversitare, specialitati, etc etc;  acumulam experienta de-a lungul anilor in care am lucrat, strangand din dinti si fara sa zicem nimic. Toate pentru a putea sa ne realizam in viata. Asa cum credem noi ca ar trebui sa fie. Cariera, bani, staut social.
Din pacate, in tot acest timp am pierdut din vedere ceea ce ne dorim de la viata.
Oricum, la ceas de bilant, intelegem ca fericirea nu ne-o aduc nici banii, nici cariera ci, surprinzator, lucrurile marunte, care se intampla zi de zi in viata noastra.
Cand eram adolescenti citeam carti pe banda rulanta. De cand ne ocupam de cariera am ajuns sa citim doar reviste de specialitate si carti din domeniu.
Cand nu ne gandeam la cariera plecam permanent in vacante, minivacante, etc.
Acum stam si ne uitam de doua ori in punga sa vedem daca ne permite si aceasta iesire.
Ma rog, sunt multe de spus, multe de enumerate. Esenta este insa una care sintetizeaza dorintele noastre in viata: sunt simple si, in final, sunt identice cu ale parintilor: vrem sa fim sanatosi si fericiti.
Asadar, am hotarat sa  schimb ceva. Desi am o varsta ,m-am hotarat sa o iau de la zero. Am decis sa-mi petrec mult mai mult timp cu familia mea. Sa las deoparte grijile zilnice , sa citesc, sa vorbesc, sa stau pe canapea sa ma uitam la un film vechi si sa beau un sprit, sa mananc floricele etc. Lucruri foarte simple, lucruri extreme de necesare, lucruri care ma fac fericit.
Nu stiu altii cum sunt dar eu, cand ma gandesc la ceea ce va urma in viata mea, la fericirea care ma asteapta, la zambetul parintilor mei cand le-am comunicat deciziile mele, mai ca stau sa ma intreb: de ce oare uitam sa comunicam cu cei dragi si sa intelegem exact ca dorinta comuna a familiei se reduce la doua cuvinte: sanatate, fericire?
Stiu ca trebuie ceva curaj sa fac ceea ce mi-am propus dar, sunt absolut convins ca rezultatele vor compensa eforturile depuse.
Alergam prin viata si ne zbatem în acest zbucium din care parca nu mai iesim, ca într-un final sa ne oprim si sa ne întrebam: Ce vreau eu de fapt?.
Promitem multe, facem putine, luam totul, oferim nimic, urlam, tragem, tipam, mintim, pervertim lumea cu ce apucam, dam din coate si apoi ne oprim istoviti, fara nici o directie si fara nici un tel. Bârfim, rânjim cu rautate, jignim, atacam pe la spate, uneltim, ne purtam necivilizat, apoi ne batem cu pumnul în piept si urlam ca suntem oameni, ca suntem fiinte superioare.
Vedem masini luxoase, case mari, haine scumpe si ne dorim si noi. Credem ca asta ne aduce fericirea care lipseste. Pentru ca da, lipseste ceva. Ne bem mintile, ne încetosam gândirea si cautam efecte tari. Facem promisiuni desarte, marturisim iubiri neexistente si furam inimi si trupuri pentru simpla placere. Ne-am creat propria Divinitate si ne proslavim eul.
Ce ne dorim cu adevarat? Putere, control, sa dominam? Ce ne multumeste, pe noi, oamenii? CE? Omule, opreste-te o clipa din alergarea ta si spune-mi, CE VREI de la viata?
Va doresc sa va gasiti cat mai devreme drumul in viata si fericirea visata inca din copilarie.